Camera Deputaților a adoptat miercuri, cu o largă majoritate – 199 de voturi „pentru”, 99 „împotrivă” și două abțineri – un proiect de lege care își propune să întărească lupta împotriva extremismului, simbolurilor fasciste și discursului instigator la ură, în special în mediul online. Inițiativa aparține deputatului Silviu Vexler și vine ca răspuns la creșterea fenomenelor de radicalizare și propagandă extremistă în spațiul public digital.
Ce prevede legea?
Proiectul modifică și completează Ordonanța de urgență nr. 31/2002 și vizează, printre altele:
- o definire mai clară a simbolurilor și materialelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob;
- extinderea sancțiunilor și în mediul online;
- pedepsirea promovării cultului persoanelor condamnate pentru crime împotriva umanității;
- creșterea pedepselor pentru infracțiunile motivate de ură.
Scopul declarat: descurajarea propagării ideologiilor periculoase care, potrivit inițiatorului, pot submina coeziunea socială și pot transforma infractorii în modele publice.
Dezbateri tensionate, opinii împărțite
Proiectul a stârnit dezbateri aprinse în Parlament. Silviu Vexler a susținut în plen că legea este necesară pentru a opri reabilitarea unor personaje istorice condamnate pentru crime de război. „Nu criminalii trebuie să fie modele naționale”, a spus acesta.
Pe de altă parte, opoziția nu a lipsit, și a comentat cum s-a priceput mai bine. Anamaria Gavrilă, liderul partidului POT, a criticat dur proiectul, (Evident! Cum altfel?) susținând că „limitează libertatea de exprimare și ignoră realitățile sociale”. „Să trimiți oameni la închisoare pentru ce spun?”
Da, doamnă! Depinde și ce spun! Nu toți nebunii trebuie lăsați să delireze pe net sau pe străzi, să dezinformeze și să învrăjbească populația!
În tabăra susținătorilor, Alina Gorghiu (PNL) a declarat că legea este un pas necesar pentru a adapta legislația la era digitală, unde extremismul se propagă rapid. Deputatul Florin Manole (PSD) a adăugat că libertatea de exprimare nu poate fi folosită pentru a răspândi ură și violență, iar Alexandru Dimitriu (USR) a subliniat că legea nu restrânge drepturi, ci apără demnitatea celor vizați de discursurile instigatoare.
UDMR a susținut proiectul și a făcut apel la aplicarea sa concretă, atrăgând atenția că fără măsuri ferme din partea autorităților, legea riscă să rămână doar pe hârtie.
Rămâne o întrebare esențială: va fi legea aplicată?
Adoptarea unei legi este doar primul pas. Dacă nu va fi urmată de o aplicare clară, coerentă și nepartinică, riscăm să ne întoarcem la punctul de plecare. Discursul instigator la ură, inclusiv cel disimulat în „opinii” sau „glume”, a devenit o problemă reală în spațiul public și online. O societate democratică nu poate progresa fără să-și protejeze cetățenii de ură, dar nici fără a respecta libertatea de exprimare.
Noua lege vine cu intenții ferme. Rămâne de văzut dacă va avea și rezultate.
DFM 11 iunie 2025
Leave a Reply