Cazul de la Galați, în care un preot este acuzat că ar fi întreținut relații sexuale cu o elevă minoră, dezvăluie nu doar un posibil abuz revoltător, ci și complicitatea revoltătoare a unui procuror care a ales să-l protejeze pe agresor, ignorând complet interesele și suferința victimei.
În loc să trateze cazul cu responsabilitatea impusă de gravitatea acuzațiilor, procurorul Nicolae Valerian Cuzi a acționat cu o neglijență suspectă și o empatie inexplicabilă față de presupusul abuzator, un preot care se ascundea în spatele unei false autorități morale. Instanța a constatat că ancheta a fost superficială, iar faptele esențiale – ocolite sau chiar distorsionate.
Procurorul, avocatul de facto al preotului
În loc să protejeze o adolescentă de 14 ani care avea curajul să vorbească despre un posibil abuz sexual, procurorul Cuzi a transformat ancheta într-un exercițiu de discreditare a victimei. A respins sistematic toate solicitările avocatului fetei – confruntări, testări poligraf, expertize psihologice – și a valorizat exclusiv declarațiile preotului, care a refuzat orice verificare, invocând „greutatea propriului adevăr”.
Mai mult, acest preot nu doar că a refuzat confruntarea cu victima și testul poligraf, dar a și amenințat familia copilei cu acțiuni în justiție, motivând că acuzațiile i-au „tulburat sufletul”. O insultă adusă ideii de responsabilitate pastorală. Iar în loc să ia atitudine, procurorul l-a tratat pe preot cu o reverență demnă de o predică, nu de o anchetă penală.
Distorsionarea probelor și favorizarea agresorului
Cuzi nu s-a limitat la pasivitate. Parchetul General îl acuză acum că a distrus probe, le-a înlocuit cu documente fabricate și a modificat declarațiile pentru a favoriza în mod direct preotul. Dacă aceste acuzații se confirmă, nu suntem doar în fața unei erori judiciare, ci a unei forme de trădare profesională deliberată. Procurorul a făcut scut în jurul unui presupus agresor sexual, acoperindu-i urmele și subminând în mod activ dreptul unei minore la justiție.
Preotul – agresor moral cu autoritate clericală
Preotul implicat nu este doar un posibil abuzator sexual, ci și un exemplu tipic de ipocrizie religioasă, profitând de statutul său pentru a manipula, controla și seduce o adolescentă. Conform declarațiilor victimei și a datelor din dosar, relația lor a fost ascunsă sub masca pregătirii religioase, într-un amestec toxic de autoritate spirituală și abuz de încredere.
Comportamentul lui față de alte eleve era deja cunoscut în comunitate. Soția sa a mers la școală și a certat elevele, acuzându-le că „au o pasiune pentru preot”, într-un scenariu kafkian în care victima devine vinovată, iar agresorul – neînțeles. Bietul de el, să-i plângem de milă! Ticăloasele de eleve au tras de el, l-au forțat, l-au ațâțat! 🙁
O anchetă reluată, prea târziu?
Abia după ce dosarul a fost clasat de Cuzi, familia victimei a reușit să obțină redeschiderea urmăririi penale. Judecătoria Târgu Bujor și ulterior Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați au demontat punct cu punct „ancheta” făcută inițial: s-au omis probe digitale, nu s-au făcut percheziții, nu s-a verificat locul presupuselor fapte, iar victima nu a fost evaluată psihologic – o omisiune inexplicabilă în cazul unui copil implicat într-un presupus abuz sexual.
Acest caz nu este un simplu eșec judiciar, ci un act sistemic de nepăsare, complicitate și incompetență cu iz penal. Procurorul Cuzi, în loc să apere legea, a apărat imaginea unui preot, contribuind la intimidarea unei adolescente care a avut curajul să spună adevărul.
Iar preotul – un presupus abuzator cu un discurs moral impecabil și un comportament duplicitar – ne arată cum instituția bisericii poate deveni un adăpost pentru impostori și prădători, atunci când autoritatea religioasă este folosită ca scut în fața legii.
Oare câte cazuri asemănătoare ascund putregaiul din justiție și… din unii preoți. Preoți????? Dacă ăștia-s preoți, eu sunt Monica Bellucci.
DFM 14 mai 2025
Leave a Reply