„Ceaușescu! Ceaușescu!” – când ignoranța devine entertainment național

S-a strigat „Ceaușescu!” la festivalul „Beach, Please!”, și nu, nu a fost un moment de protest sau satiră istorică. A fost pur și simplu… distracție.

Adolescenți au scandat numele dictatorului într-un cor aproape festiv, în timpul unui show condus de influenceri, unul dintre ei fiind Andrei Șelaru, alias Selly, supranumit ironic „dictatorul” festivalului.

Dacă Selly le spunea să strige „Stalin” sau „Hitler”, ei l-ar fi ascultat?

Cu siguranță!

Bineînțeles, nu a trecut mult până când reacțiile au venit. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a emis un comunicat în care condamnă fenomenul ca fiind „profund îngrijorător”. Și, deși mulți ar putea ridica din umeri spunând „eh, glume de adolescenți”, poate e cazul să ne oprim puțin și să analizăm ce reflectă cu adevărat această „glumă”.

Ce înseamnă să strigi „Ceaușescu!” în 2025?

ÃŽntr-o È›ară în care alimentarele goale, frigul din apartamente È™i frica de Securitate încă mai trăiesc în memoria părinÈ›ilor È™i bunicilor, faptul că un grup de adolescenÈ›i asociază numele unui dictator cu ceva… cool, ne arată că avem o problemă. O problemă serioasă cu educaÈ›ia, cu memoria colectivă È™i, poate, È™i cu modul în care transformăm totul în entertainment fără filtre.

IICCMER spune clar: nu tinerii sunt de vină. Ei au fost crescuÈ›i într-o cultură care a preferat să treacă sub tăcere partea întunecată a comunismului. ÃŽn manualele de istorie, regimul CeauÈ™escu apare abia la final, pe fugă. ÃŽn È™coală, despre RevoluÈ›ia din ’89 se vorbeÈ™te mai puÈ›in decât despre bătălia de la Rovine. ÃŽn schimb, TikTok-ul, memele È™i glumele de pe net au reuÈ™it să cosmetizeze o dictatură. 🙁

Când Ceaușescu devine meme

Dictatorul care a înfometat o țară și a construit Casa Poporului, în timp ce oamenii stăteau la cozi pentru o pâine, este azi prezent pe rețelele sociale într-o versiune „edgy”: ca un fel de erou anti-sistem, ironic, amuzant. O figură „cult”, reciclabilă pentru likes și views.

Asta nu e nostalgie. E amnezie colectivă. Și e periculoasă.

De ce ar trebui să ne pese?

Nu e vorba doar despre un moment viral. Este simptomul unui vid educațional și moral care persistă de ani. Faptul că tinerii pot asocia un nume ca Ceaușescu cu un moment de distracție nu e vina lor. Este vina noastră, a celor care nu am construit o cultură solidă a memoriei. A celor care am ignorat educația civică, istoria recentă și lecțiile Revoluției.

Și nu, nu e vorba că „generatia tânără e pierdută”. E vorba că a fost lăsată de izbeliște. Într-o lume în care cultura este pe fast-forward și totul devine entertainment, cineva trebuia să le spună, clar și onest, ce a fost comunismul. N-a făcut-o școala, n-au făcut-o liderii politici. N-au făcut-o părinții lor! Din contră, unii de la ei știu că Ceaușescu „le-a dat case, curent electric pe gratis și servici”.

Și acum, rezultatele se văd.

Concluzia?

Când ne distrăm cu numele unui dictator, înseamnă că am uitat prea ușor. Iar uitarea nu e doar o problemă de memorie – e o problemă de viitor. Pentru că fără cunoaștere și învățare din greșelile trecutului, viitorul riscă să repete aceleași iluzii.

Ce rămâne de făcut? Poate nu e prea târziu să vorbim sincer cu tinerii despre istoria recentă. Să o scoatem din colÈ›ul prăfuit al manualelor È™i s-o aducem în prezent, cu tot ce înseamnă ea: suferință, frică, control, dar È™i luptă È™i libertate. Asta dacă vrem să auzim mai puÈ›in „CeauÈ™escu!” È™i mai mult… „niciodată din nou”.

Și apoi, măi copii, care vă lăsați așa de ușor duși de nas, să știți că dacă era Ceaușescu la putere azi, ăsta pe care-l strigați voi, mai vedeați Beach Pleasă la Paștele cailor!

Vă spune cineva care a trăit vremurile urâte când rockeri erau prinși de milițieni pe stradă, bătuți, și tunși în cruce.

DFM 13 iulie 2025