„Căpitanu` Burtă-Mare vă invită la plimbare!â€
„Nu daÈ›i banii pe prostii È™i plimbaÈ›i-i pe copii!â€
„Nu mai staÈ›i pe gânduri È™i intraÈ›i în rânduri!â€
„Ia porumbu`-porumbelu` că-ntăreÈ™te cocoÈ™elu`!â€
„Avem steluÈ›e de mare, nămol È™i pufuleÈ›i!â€
â€DoriÈ›i să vă aduc ceva de la bar?!
Veselie mare! Cam asta e poezia care se aude pe plaja de la Mamaia, începând de dimineață. Deși este ocupată în proporție de 30%, în plin sezon, ofertanții de chilipiruri nu știu ce să facă mai mult pentru a-și atrage mușteriii. Dar se străduiesc.
Un È™ezlong pentru o singură persoană costă 30 de lei pe zi, dar ziua de plajă nu are mai mult de două-trei ceasuri. ÃŽn dorinÈ›a de a câștiga cât mai mult, cei care le închiriază, le-au lipit, practic, unele de altele. Mai aveau puÈ›in È™i le puneau suprapuse. Să fie mai intim! AÈ™a o poÈ›i unge mai uÈ™or pe vecina de… È™ezlong, dacă nu poate singură. E un mod de socializare mai puternic decât pe Facebook. Și mai interesant.

ÃŽntre È™ezlonguri nisipul este saturat de cioburi de scoici, chiÈ™toace de È›igară È™i…diverse resturi: capace de coca-cola, ambalaje, o bucată din gogoaÈ™a lui Tilică, furculiÈ›e din plastic, rupte. Asta e! Trebuie să te obiÈ™nuieÈ™ti cu ele. Printre È™ezlonguri, utilajele nu pot interveni, ca să afâne nisipul È™i să-l cureÈ›e.
Saltelele au dâre de transpirație, suc, cafea și ulei de la generațiile anterioare de turiști care și-au odihnit spinările sau burțile pe ele. Acarienii și bacteriile joacă geamparaua. Abia așteaptă să te atace. Te mai salvează propriile prosoape, dar și alea, cât să fie de puternice?
În vârf de sezon estival, comercianții de toate felurile, de la cei ambulanți și până la cei care dețin spații extinse dau, în aceste zile, proba lăcomiei. Produsele au prețuri și de zece ori mai mari decât în mod obișnuit. Nici nu știi ce să alegi, ca turist. Să-ți iei în avans cartele de masă, să te descurci pe cont propriu sau te aprovizionezi de la supermarketurile din Mamaia? Tot acolo ieși.
O pizza mare È™i trei sticle de Cola la 500 ml, la un local situat la începutul pietonalei din Mamaia, costă 82 de lei. O Cola la 500 ml. – 8 lei. O sticlă de Coca-Cola la 2 litri- 10 lei. La o terasă, altfel frumos aranjată, trei ciorbe, o porÈ›ie de piept de pui (cât palma unui copil de 12 ani) cu cartofi prăjiÈ›i, una de hamsie È™i trei limonade (apă chioară È™i o lacrimă de lămâie – te costă 150 de lei. E mult? E puÈ›in? Depinde de om. Ne-am dus È™i la „împinge-tavaâ€, trebuia să experimentăm tot. Am dat 170 de lei pentru trei ciorbe, o porÈ›ie de sarmale, doi păstrăvi, o ciulama de ciuperci È™i trei Coca-Cola la 500 de ml. CondiÈ›ii ca-n anii 80, în plină sărăcie comunistă: muÈ™te agitate, mese lipicioase, hărmălaie. Mănânci în stres È™i trebuie să te miÈ™ti încontinuu ca să alungi înaripatele împuÈ›ite,
În timp ce la magazinele din oraș piersicile se vând la 2,79 lei, în Mamaia, acestea ajung la 10 lei/kg. Aceleași dimensiuni! Aceeași culoare. Prețul diferă doar. Și aerul. Porumbul fiert costă 5 lei, prunele 8 lei kg., iar pentru înghețată ni s-a cerut, la două cornete, 32 de lei. (undeva lângă cazinoul din Mamaia).
Pentru trei persoane, doi adulți și-un copil, o zi de plajă în condiții de plajă decente, (micul dejun și masa de prânz) ajunge la 300 de lei. O variantă de luat în calcul este tradiționala porție de hamsie, la 6-8 lei suta de grame, depinde de loc. Un pahar de bere de 400 ml- costă 5 lei. O bere Efes la draft, 8 lei.
Singurul preÈ› sub 5 lei este taxa de intrare la WC: 2 lei.
În magazinele de suveniruri nu găsești absolut niciun produs tradițional românesc. Chinezării și kitsch-uri aduse majoritatea din angroul Europa, șlapi, costume de baie, obiecte gonflabile pentru plajă, saltele, mingi, care se vindeau și acum 50-60 de ani, dar care rezistau mai mult.
La terasele din apropierea plajelor, manelele și „pompele†fac legea muzicală.
Mamaia oferă puține oportunități de petrecereea timpului după ce te pârlește soarele. Gondola (20 de lei), Aqua Magic (50 de lei) și parcul de distracții sunt cam singurele.
Teatrul de vară zace în paragină de ani de zile. ÃŽn piaÈ›eta din faÈ›a lui, câțiva peruani destind atmosfera È™i cântă din tot sufletul muzică tradiÈ›ională, promovându-È™i È›ara È›inând piept manelelor care urâțesc totul în jur. Dacă ar avea 1% din patriotismul acestora, autoritățile din ConstanÈ›a È™i reprezentaÈ›ii culturii ar fi dat, de mult, în folosință teatrul de vară. Nu auzi nicăieri muzică românească. Nici măcar populară, dobrogeană, ceva. Nimic! Peste tot numai turcească È™i manele. Mirosuri amestecate de ulei de plajă, gogoÈ™i, de È™lapi È™i…usturoi È›inut prea mult la soare.
Pe timpul nopții, turiștii, fie că sunt cazați la 2 sau 5 stele, sunt deranjați de unii motocicliști care își turează motoarele la maximum. Prezența poliției este mai mult decât timidă.
Parcările sunt scumpe, de la 20 de lei/zi. Din acest motiv sau al supraaglomerării, majoritatea spațiilor verzi dintre hoteluri, părculețe și căi de acces sunt ocupate de autoturisme. Nu vrem să ne gândim ce s-ar întâmpla în cazul unui incendiu. Nesimțirea celor care administrează această zonă este uriașă.
Despre Mamaia se zice că reprezintă (sau, mă rog, reprezenta!) elita staÈ›iunilor româneÈ™ti de la malul Mării Negre. Acesta a fost motivul pentru care ne-am încăpățânat să credem că acasă, în România, e mai bine ca la bulgari sau la greci. Am vrut să vedem dacă ceea ce se tot spune prin presă că „e mai bineâ€, că „au fost schimbări†este È™i real. Am văzut suficient. Prietenii noÈ™tri care ne sfătuiau să mergem în Italia, la Cannes sau la bulgari, au avut dreptate. Data viitoare!
După cinci zile petrecute la Mamaia, am rămas cu un gust amar. Prețuri mari, mizerie, cerșetori ca-n anii 90, sărăcie la preț de 5 stele. Nu știm să ne valorificăm litoralul, nu știm să profităm de frumusețea locurilor, de parcă am fi dușmanii României, nu copiii ei. Oare ne vom ridica vreodată de jos?
Dana și Răzvan Mateescu, iulie 2019






condeiblog
Au trecut 4 ani de la publicarea acestui articol de către tine, iar eu abia acum îl citesc. De ce acum? AÈ™a s-a întâmplat. Ca să vezi! Pentru că tocmai m-am întors alaltăieri de pe litoral. De la Mamaia. Să pot zâmbi. Amar, cum altfel? Ar fi trebuit să se schimbe mult mai multe, dar nu È™tiu ce să zic. Au mai crescut puÈ›in preÈ›urile, cum altfel, dar în rest… Mai nimic. Și lume puÈ›ină de tot, cum altfel? Nici nu-i de mirare. SperanÈ›e însă pentru viitor. Se construieÈ™te, se aÈ™teaptă totuÈ™i o schimbare în bine. Se spune că nu se face primăvară cu o floare, însă aceasta măcar dă puÈ›ină încredere că ar fi posibil. La fel È™i la mine. Nu departe de Fratelli (dacă acela o fi fost vestitul club de care auzisem – eu n-am avut curiozitatea să intru) am descoperit un restaurant cochet È™i elegant, cu mâncare excelentă È™i cu un serviciu ireproÈ™abil: „Le Charme†îi zice. Nu È™tiu cât or să reziste, le doresc din toată inima. Sunt ca ghiocelul acela care înfruntă viscolul. Zic asta pentru că oamenii de acolo, se încăpățânau să ofere tot ce e mai bun, la preÈ›uri acceptabile. Cică din principiu. Frumos! Mi-a plăcut de asemenea È™i aeroportul din ConstanÈ›a. Nu îl văzusem până acum, dar fiindcă am vrut să aterizez cât mai aproape… DrăguÈ› È™i el. A fost o întâmplare, cum spuneam. Nu mă gândisem iniÈ›ial să aleg litoralul românesc, erau È™i alte variante, mai tentante în multe privinÈ›e. Din Anglia poÈ›i ajunge mai uÈ™or în Spania È™i na! e mult mai economicos în toate privinÈ›ele. Ca să nu mai zic de altele. ÃŽnsă… Mă înÈ›elegeÈ›i! E vorba de România. Noi încă ne gândim la ea ca la o mamă căreia îi dorim sănătate È™i toate cele bune. Or fi reminescenÈ›e de pe vremea când eram mici È™i ni s-a pompat patriotism la vrac, o fi dorul, o fi pentru că aÈ™a suntem unii dintre noi din născare, dar… spun din tot sufletul: Dă Doamne È™i pentru România, o soartă mai bună!
Dana Fodor Mateescu
Of! Te cred! E din ce în ce mai trist. Și când cineva este ALTFEL (cinstit, aÈ™a cum sunt cei de la Le Charme) vin unii È™i le pun beÈ›e-n roate. AÈ™a am pățit È™i eu la Eforie Nord… StaÈ›iunea pe care o iubesc cel mai mult.