Poveștile mele sunt vii și mă scot din minți. Mă rod pe dinăuntru. Le cert și le iubesc, le mângâi, apoi le gonesc, le ucid și le readuc la viață. Sunt ale mele. Uneori, mă îmbracă de sus până jos, mi se prind în păr, la gât și pe fiecare deget. Eu însămi sunt o poveste.

Razvan Mateescu

Confesiunile lui Cristian

Poetul român nu stă cu mâna în sân în fața pandemiei. Într-o perioadă greu încercată pentru noi toți, ardeleanul Cristian Butcă, a publicat la editura Aureo din Oradea un volum de versuri ivite din preaplinul să suflet înzestrat cu sensibilitate.

„Știm, totul va fi bine, într- zi!
Azi, însă, admirăm cu teamă iarba…
Sub ochii blestematei pandemii
Ce joacă cu planeta, Baba-oarba!”
O încurajare bine-venită astăzi când România se zbate între viață și moarte la terapie intensivă, încurajare care se alătură altor idei ce parcă nu mai au loc de atâta rău în tulburata noastră existență. „Bun venit, Primăvară, Dor de mare, Rugă către Tine!, Speranță spre bunătate, Stop urii și jignirii între oameni!”, sunt doar câteva dintre titlurile textelor lui Cristian Butcă, poezii care vă vor mângâia sufletul la ceas de seară. Citiți-le!
Răzvan Mateescu

Leave a Reply