Desertul copilăriei
Vara, desertul meu preferat era „Lapte de pasăre”. Mama îl prepara delicios ÅŸi foarte aromat, în două variante:
1- „Lapte de porumbel alb” – cu cremă de vanilie ÅŸi bulgăraÅŸi spumoÅŸi de albuÅŸ de ou;
2- „Lapte de cioară” – cu cremă de cacao ÅŸi noriÅŸori pufoÅŸi de bezea
(V-am mai spus că mama ne inventa denumiri şi poveşti pentru mâncăruri, pentru ca să nu simţim că uneori bucatele erau mai sărăcăcioase.)
Pentru că mama era renumită în prepararea dulciurilor, mari amatoare ale acestor delicatese erau şi prietenele ei.
Dintre acestea, doamna Berta era cea mai nesuferită pentru mine ÅŸi fratele meu. Nu avea copii, aÅŸa că nu ÅŸtia să se joace cu noi ÅŸi o acapara pe mama în discuÅ£ii interminabile, în limba maghiară (limbă pe care nu o prea înÅ£elegeam – vorbeau după părerea noastră „henghele-benghele”). ÃŽn plus era foarte mâncăciosă, mai ales de dulciuri.
O poreclisem doamna „Ioai, da finom!” pentru că de fiecare dată când mama o servea cu ceva, ea repeta mereu: „Ioai, da finom!”, „Ioai, da finom!” adică „Vai ce buun!”
ÃŽntr-una din zile, vedem noi (eu ÅŸi fratele meu) că mama face „Lapte de porumbel alb”. O aromă vanilată plutea în bucătărie ÅŸi nările noastre fremătau fericite. Fratele meu se freca vesel pe burtă spunându-mi vesel : Papa buun!
Eram nerăbdători, dar ştiam că acest preparat trebuie să stea la rece câteva ore şi de abia apoi se putea mânca.
Mama ne zice :
– Azi vine pe la noi tanti Berta. I-am spus că fac „Lapte de pasăre”.
Auzind această veste, noi ne-am întristat. Urma ca porţiile noastre de dulce să fie mai mici.
No, lasă că rezolvăm noi treaba asta! ne-am zis din priviri noi, fraţii.
Ne-am privit cu tâlc, am ieşit tiptil din bucătărie şi am pus la cale un plan. Când mama nu este atentă, mergem în cămară (acolo era pusă la rece comoara dulce, că frigider nu aveam) şi mâncăm pe săturate.
Zis şi făcut!
Am mers pe furiÅŸ în cămară ÅŸi am devorat tot „Laptele de porumbel alb”, aÅŸa călduÅ£ cum era!
Ne-am ales cu oarece probleme digestive, inclusiv dureri de burtă ÅŸi cu o pedeapsă, dar nesemnificative pentru noi. Eram prea fericiÅ£i că de data asta, tanti „Ioai, da finom!” nu a mai apucat să ne reducă porÅ£iile din desertul nostru preferat.
Elena Bonta
17.10.2022
Foto preluare net






ioansperling
Tort de miere! Din pacate cel mai bun il face soacră-mea; nu prea avantajos pentru mine decat din privinta diabetului!
Dana Fodor Mateescu
Ah! Nu È™tiu cum e. 🙂
ioansperling
Foarte multe foi foarte subtiri, extrem de subtiri iar intre ele o crema cu nuca, rom, smântâna si putină miere! Ziua mea e abia la vara dar daca mai traieste soacra pana atunci si isi mai aduce aminte reteta iti pun o poza!😉
Dana Fodor Mateescu
Mmmm! Tare bun tre să fie! 🙂 Eu mă apuc acum să fac „boule de neigeâ€. 🙂
ioansperling
Alea nu erau flori?😉
Dana Fodor Mateescu
Ba da! Sunt È™i flori. 🙂