Se făcuse aprilie în cer și ai putut să vii.
Plecaseși doar pe jumătate
Dar tot era ceva decât nimic.
Mâinile tale erau goale când m-au găsit
S-au bucurat și-au chiuit ca la nuntă.
Oasele mele tremurau de sete
„Poate mai vin È™i altădată!â€, ai râs
Și m-ai spălat cu porumbei pe față.
12 secunde am murit împreună…
Când m-au lăsat, mâinile tale erau pline.
DFM, 13 aprilie 2023
Silviu Tițan
Sublim! Ca o adiere în care regăsești îmbrățișarea neuitat a mamei.
Dana Fodor Mateescu
MulÈ›umesc, Silviu! 😉 Dar în cazul ăsta, de sus, e vorba de mâinile iubitului.