Mi-ar fi plăcut să ne fi întâlnit
Ar fi fost chiar haios
Străbătând Bucureștiul pe jos
Să te văd
Intrând în te miri ce bucluc
Tu venind de nicăieri
Eu neștiind unde mă duc
Fără vreun cap compas
Fără vreo stea
Să încerc să te scap
Din altă belea
Să nu-ți vină să crezi
Când mă vezi Salvatorul visat
Să începi treptat și constant
Să faci ce știi tu mai bine (să mă enervezi adică)
Să-mi pară rău
Că în drumul meu jalnic
Am mai făcut o haltă
Să te iubesc de nebună ce ești
Să îmi vină subit
Să te las baltă
Și uite-așa
Că-mi vine
Că nu-mi vine
Să nu mai pot fugi
Niciodată de tine – Autor Eugen Blaj
Mihai S.
Ti se potriveste manusa poezia …. :))
Dana Fodor Mateescu
Păi nu e a mea? 😉