Adrian Adam „Cel mai È™i cel mai mult îmi place să spun TE IUBESC È™i să te fac să simÈ›i asta. Să strâng în braÈ›e. Ador îmbrățișările! Să îmi spună È™i să-mi arate cei dragi cât È›in la mine. Să îmi simt sufletul plin de iubire È™i de frumos. Mult de tot îmi place să sărut. Să mângâi. Să fac dragoste. Să È™optesc vorbe dulci. Să îmi fac femeia fericită. Să fac oamenii fericiÈ›i. Să îi fac să zâmbească È™i să îi privesc zâmbind. (…) Să ajut. Să fac fapte bune. Să iert È™i să îmi cer iertare. Să spun mulÈ›umesc. Să am prieteni buni. Să nu am secrete È™i nici ascunziÈ™uri. Să fac doar ce îmi place. Să scriu È™i să citesc. Să desenez. Să ascult muzică. Să bat la tobe. Să fluier È™i să cânt. Să gătesc. Să mănânc. Să respir. Să mă mir de existenÈ›a mea È™i de tot ce mă înconjoară. Să alerg desculÈ› printre gânduri.
Îmi plac oamenii buni. Oamenii simpli, cu povești. Nu îmi plac oamenii și lucrurile complicate, oamenii răi și vulgari. Îmi plac oamenii sinceri, frumoși și curați la suflet. Romantici, timizi și sensibili.
ÃŽmi place sinceritatea. Corectitudinea. Cinstea. TandreÈ›ea. BlândeÈ›ea. DelicateÈ›ea. DuioÈ™ia. Frumosul. Minunile. Empatia. Respectul. LiniÈ™tea. ÃŽmi place să tac. Să ascult. Să privesc. Să colind prin locuri uitate de lume. Să descopăr lucruri noi. Oameni noi. (…) Să mă îndrăgostesc. Să zbor. Să visez. Să iubesc.
ÃŽmi place să plâng. Singur sau în braÈ›ele cuiva drag. Să rup bucăți din mine È™i să le dăruiesc. Să dorm. Să mă trezesc dimineaÈ›a târziu È™i soarele să-mi zâmbească. Mirosul cafelei È™i al fumului de È›igară È™i de lemn ars. Mirosul ploii de vară, al fânului proaspăt cosit, mirosul de portocale, de brad, de flori, de cozonaci È™i de pâine scoasă din cuptor. Mirosul de bivoli înnămoliÈ›i, mirosind a lapte. Mirosul de primăvară. (…)
Îmi plac satele vechi. Țăranii. Vremurile de demult. Sărbătorile. Datinile. Poveștile. Sobele cu lemne. Focul. Privirile și vocile oamenilor. Bătrânii.
Îmi place să fiu liber. Să alerg. Să mă prostesc. Să fiu vesel. Să râd. Să mă bucur. Să mă joc. Să mă duc la culcare. Să visez frumos. Să-mi fie dor. Să-mi fie bine. Să mă mir că ai ajuns să citești până aici. Să cred că ai zâmbit, când ai citit propoziția anterioară. Să fiu eu însumi. Să nu fiu nevoit să mă prefac și să mint. Să fiu iar copil. Să mă nasc. Să trăiesc.
Nu-mi place să mor!â€
Autor Adrian Adam- fragment din cartea Lumea mea, MediaÈ™ 2020
Leave a Reply