Poveștile mele sunt vii și mă scot din minți. Mă rod pe dinăuntru. Le cert și le iubesc, le mângâi, apoi le gonesc, le ucid și le readuc la viață. Sunt ale mele. Uneori, mă îmbracă de sus până jos, mi se prind în păr, la gât și pe fiecare deget. Eu însămi sunt o poveste.

Oamenii si faptele lor

Poet ucis împreună cu motanul lui

Talentatul poet ucrainean Maxim KrivÈ›ov a fost ucis pe 7 ianuarie 2024, pe front, la doar 33 de ani. Cartea lui, „Стихи из бойницы”, (Versuri din război) a intrat în topul celor mai bune cărÈ›i de poezie din 2023, versiunea PEN Ukraine. Vă las mai jos două dintre poeziile scrie de el înainte de a muri.

Dumnezeu să-l odihnească!

„Capul meu se răsucește de la o aterizare la alta
ca un tufiÈ™ rostogolitor
sau ca o minge
mâinile mele rupte
vor crește toporași primăvara
picioarele mele
vor fi întinse de câini și pisici
sângele meu
va picta lumea într-un roșu nou
sânge uman Pantone
oasele mele
vor intra în pământ
să formeze o ramă
arma mea uzată
va rugini
sărăcuța
lucrurile mele de schimb și uniforma
vor fi predate recruților
de ar veni mai repede primăvara
ca în sfârșit
să înfloresc
în toporaÈ™i.”
(traducere Alexandru Vakulovski)


Roșcatul meu
Când adoarme
își întinde încet picioarele din față
el visează la vară
visează la o casă nevătămată din cărămidă
vise de găini
alergând prin curte
visele copiilor
care îl tratează cu plăcinte cu carne
imi aluneca casca din maini
cade pe noroi
pisica se trezește
își mijește ochii
se uita cu atentie in jur:
da, sunt oamenii lui:
și adoarme din nou.
(traducere de Christine Chraibi)
​
„Maxim Oleksandrovici Krivțov s-a născut la Rivne, Ucraina, la 22 ianuarie 1990. În 2014, Maxim a absolvit Universitatea Națională de Tehnologie și Design din Kiev, unde a studiat designul de încălțăminte și articole din piele. A lucrat ca asistent de vânzări, asistent maestru de atelier și manager SMM al proiectului Strokati yenoty.
Din 2014, a fost voluntar în prima linie și a fost membru al ATO/ JFO. A participat la operațiuni de luptă ca parte a Batalionului 5 al Sectorului Dreaptă (2014–2015), iar mai târziu ca mitralier principal în Brigada de Răspuns Rapid a Gărzii Naționale a Ucrainei (2016–2019).
Odată cu începutul invaziei rusești pe scară largă a Ucrainei , Krivțov s-a alăturat Forțelor Armate ale Ucrainei. La 7 ianuarie 2024, a fost ucis împreună cu pisica sa portocalie.
Krivțov a scris poezie încă de când era adolescent. A fost publicat în colecții cu lucrări ale altor autori — „Cartea iubirii 2.0. Dragoste și război”, „Unde sunt acasă: 112 poezii despre dragoste și război” și „Cantecul de leagăn al secolului 21, vol. 1: Ce te liniștește să dormi?”.
(wikipedia)

„Dormi băiete, dormi ușor,/Te aștep în viitor./ Vino iarăși pe pământ/ Luna-ți plânge pe mormânt.” DFM, 10 ianuarie 2024

3 Comments

  1. dorutzu64

    Dumnezeu să-l aibă în grija lui! Poezia lui este ușor de citit,e simplă și simpatică.Parcă și -a prevestit finalul.Păcat de el.

Leave a Reply