Cât cheltuiți pentru întreținerea voastră?

„Cât cheltuiești pentru întreținere?”, m-a întrebat recent o prietenă.
„La casă?”
„Nu, tembelo, pentru tine, cosmetică, vopsit, alea-alea!”
M-a bufnit râsul. Nu mă așteptam la întrebarea asta și, sincer, n-am știut ce să-i răspund. Apoi, am făcut împreună cu ea un calcul aproximativ. 15 lei vopseaua pentru păr, Palette, (șaten căcăniu-auriu)oja de la Lidl, 7 lei, pe față mă dau cu o cremă de corp, tot de la Lidl, care costă și asta vreo 8 lei, că au scumpit-o, un deodorant de 9 lei, unisex de la Intesa, un parfumel tot de la Lidl, 20 de lei, și un epilator electric, Brown, pe care am dat 150 de lei, parcă. Era la promoție. În total, vreo 60 de lei. Dar parfumurile, oja și crema îmi ajung mai multă vreme. Plus epilatorul, dar pe ăsta nu știu cum să-l adaug la socoteală.
„Băi, mă lași!? Doar atât? Faci mișto?”
„Nu! Deloc!”
„Și sprâncenele? Tratamentul cosmetic?”
„Sprâncenele le vopsesc de două ori pe lună, dacă nu uit. Eu mi le vopsesc! Iar tratamentul cosmetic … nu prea există.”

Fata a fost cam dezamăgită și pun pariu că nu m-a crezut. (Smiorc!) Dar ce să fac, dacă ăsta adevărul? Mie-mi place așa!

Mi-a povestit cineva, un tip, (nu-l știți voi!), că îl înnebunea nevastă-sa (de care divorțase între timp!) pentru că, lunar, ea trebuia să aibă pentru sine 1000 de euro. Asta în afară de salariul ei și banii pentru cele trebuincioase casei!

„Ău! Păi ce făcea cu atâția bani?”, l-am întrebat pe omul cel dezamăgit de toate.
„Cum ce făcea? Erau pentru întreÈ›inerea ei, de parcă ar fi fost vreun Audi A 8! Pentru salonul de coafură, tratamente cosmetice, epilat, pensat, pus gene, scos gene, manichiură È™i pedichiură, creme, vopsitul părului, masaj cu ciocolată sau cu aur, habar n-am… Și asta e puÈ›in! SusÈ›inea că o femeie trebuie să se respecte, dacă vrea să fie respectată. Ea se respecta cam prea mult. Dar nu È™tiu ce dracu făcea, că atunci când venea de la cosmetică arăta mai nasol. Nu era nicio deosebire nici la păr, nici la faÈ›a ei. ”, mi-a povestit amicul trăgând cu ură dintr-un rest de Marlboro roÈ™u È™i extrem de cartonat, pe vremea aia. 😉

Mi-am privit degetele de la mâini. Erau date cu ojă simplă, ieftină. După opt farfurii spălate, lacul se duce, de parcă n-ar fi fost, dar eram bine, arătam ok, cine mă vedea și nu știa ce am pe dește, ar fi fost convins că am fost la „salon”.
Mi le pictez singură pe toate. Nevoia m-a învățat. Și am noroc de unghii cu formă frumoasă, lungi și cumsecade, pe care orice ai pune arată bine.

Nu merg la profesioniste. Niciodată! Nu că aș avea ceva cu ele, Doamne ferește!, ci pentru că mă descurc cu materialele mele. Și, sincer, nu aș avea răbdare să mă programez, să aștepă, să pierd timp.

Știu de la Moți, prietena mea, (mă rog, FOSTA!), că se programa la cosmetică, epilat, mani-pedi, vopsit și masaj. Când îi venea rândul, stătea pe spate o oră (Sfinte Afanasie! Cum o oră?), la tratamentul pentru meclă. Nu mai zic la celelalte. Ea lipsea toată ziua de acasă.

ÃŽn tinereÈ›e, mă duceam È™i eu la „cosmetică”, dar rar. Bănene, după zece minute de stat pe spate, mă apuca turbarea. Bâțâiam din picere, dădeam din deÈ™te, căscam, strănutam, pufăiam, cântam, mă apuca mâncărimea… 🙂
Am renunțat. Nu era de mine treaba asta.
Eu mă rezolv în zece minute. ÃŽmi trag două trei palme (nu tare, că mi-e milă!) peste obraji È™i mă apuc de treburi prin casă. Când mănânc caise, cireÈ™e, piersici, castraveÈ›i sau pepene, îmi dau È™i pe mutră. 😉
Mă vopsesc singură la păr. Am paiÈ™pe mii de nuanÈ›e în plete, care mai de care mai nebune. Și chiar îmi plac. Sunt ale mele. 😉

Știu, unele femei au nevoie de răsfăț, au nevoie să fie servite, masate, înfrumusețate de profesioniști. Bravo lor, dacă își permit și au timp! Eu n-am. Nici timp, nici răbdare. De bani, nu mai zic!
Așa că, mă descurc cum pot. Ca întotdeauna. Singură.
Vă pup și aveți grijă de voi! Paaaa!

DFM, 26 iunie 2024

Între timp, toate s-au mai scumpit cu 5-10 lei. Dacă nu mai mult!