Poveștile mele sunt vii și mă scot din minți. Mă rod pe dinăuntru. Le cert și le iubesc, le mângâi, apoi le gonesc, le ucid și le readuc la viață. Sunt ale mele. Uneori, mă îmbracă de sus până jos, mi se prind în păr, la gât și pe fiecare deget. Eu însămi sunt o poveste.

Oamenii si faptele lor

Deputații S.O.S. România, marii „luptători cu sistemul”, se mută la PSD – „mafia” pe care o înjurau zilnic

După ani de „luptă neobosită cu sistemul mafiot”, după nenumărate lozinci despre „nu ne vindem țara” și acuzații zilnice la adresa „dușmanului PSD”, iată că patru deputați ai partidului S.O.S. România, fondat de Diana Șoșoacă, au decis că e timpul să se afilieze chiar grupului parlamentar al PSD. Da, acel PSD care a distrus și vândut România, resursele, a manipulat poporul și a condus cu mână de fier „statul paralel”.

Cine sunt cei patru mușchetari care au părăsit-o pe Dienuța? Iaca: deputata Ecaterina Mariana Szoke și colegii săi Cosmin Andrei, Alexandrin Moiseev și Iosif-Florin Jianu – toți aleși pe listele partidului care până ieri urla din toate puterile „Jos trădătorii!” și „Ne vrem țara înapoi!”.

Astăzi, și-au depus informarea la Biroul Permanent al Camerei Deputaților că se alătură, fără nicio tresărire de conștiință, grupului PSD.

La punctul 6 al ordinii de zi figurează sec:
„Informări din partea doamnei deputat Ecaterina Mariana Szoke şi a domnilor deputaţi Cosmin Andrei, Alexandrin Moiseev şi Iosif-Florin Jianu privind afilierea la Grupul parlamentar PSD.”

Cât despre „principii” și „demnitate politică”, aceștia par să le fi pierdut pe drum, poate chiar în sala de plen. Ce mai contează că și-au câștigat voturile pozând în patrioți radicali, anti-sistem, anti-PSD, anti-orice? Acum se așază cuminți în băncile social-democraților, în cel mai pur stil balcanic al traseismului politic.

Ironic, dar previzibil: din tribuni, cu pancarte, înjurau „sistemul”, dar, când s-a dat cu pixul pe hârtie, au semnat cu el. România profundă, pe care o apărau în live-urile lor patriotice, pare să mai fi pierdut niște „eroi”. Sau poate doar s-a trezit la realitate: „anti-sistemul” e bun doar cât timp nu te invită sistemul la masă.

Așadar, încă o dovadă că între idealuri și funcții parlamentare, între sloganuri furioase și carnetul de partid, drumul e scurt. Mai scurt decât credeau chiar și cei mai cinici. Cine urmează să mai plece? Și…unde „fugem”?

DFM 2 iunie 2025

Leave a Reply