Vine un timp…
Bărbatul cu întuneric la ochi
desenează drumuri reci, rotunde,
pe care nu pășește niciodată.
Le netezește cu palma dreaptă
Da, palma cenușie cu care schimbă anotimpurile
Vitezele și cuvintele
El dă de mâncare morților din spatele soarelui
Ireal, zadarnic și fără sens…
Mâinile lui ca două vâsle de argint
răscolesc câmpia câutând ce nu poate avea.
Bărbatul care plânge când râde
are brațele pline cu o femeie amară și scurtă
cu trup de secure.
Ea-i aruncă pielea-n foc
să nu mai plece de acasă!
În dimineața de Paști,
o pasăre cu o singură aripă i s-a așezat pe umăr:
„Omule, vine un timp nou în care tu nu mai încapi
Dacă ți-e cald cu tot pământul ăsta pe tine
scutură-te și fugi!”
DFM, 30 aprilie 2024
















Dana Fodor Mateescu
<3
danmatei1206
💓💓💓