Unde ești, Macarie?

Unde eÈ™ti, Macarie? Te strig È™i acum, ca în liceu, aÈ™a cum ne spuneam noi, pe numele de familie, în semn de PROTEST față de profesorii care ne chemau aÈ™a la catalog, refuzând să ne pronunÈ›e prenumele: Florina, Ileana, Monica…

Te-am purtat în mine din 1985, de când te-am văzut prima oară, în clasă. Străluceai. Te-am băut cu sete și n-ai mai ieșit din gândurile mele, de atunci. Erai un cireș înflorit, un abur roz cu ochii verzi și părul lung. Nu te-am văzut niciodată rea! Egoistă. Nu spuneai niciodată nu pot. Nu vreau. Glasul tău cânta vorbe. Râsul tău parfuma lumea.

Unde ești, Macarie?

Am și acum scrisori de la tine, felicitări, bilețele și desene copilărești, făcute în grabă în orele de mate sau de organizare. Le-am păstrat, așa cum te-am păstrat și pe tine.

Nu mai pomenisem o ființă aÈ™a de cuminte, de respectuoasă, blândă È™i „aÈ™ezată în raftul ei”, vorba cuiva drag mie. Eu, puÈ™toaică de cartier, obiÈ™nuită cu umilinÈ›ele È™i insultele gratuite, mă apăram cum puteam: eram rea, dar timidă, obraznică, dar fricoasă. Pe tine te admiram uluită, căscam gura È™i n-o mai închideam. Nu mai întâlnisem aÈ™a ceva! Erai ca un cozonac cald, de la tine, de la TopliÈ›a…

M-ai uimit, pentru că te adresai părinÈ›ilor tăi cu „dumneata”, asta în vreme ce eu îi dăruiam tatei tricoul ăla, îl È™tii tu!– pe care scrisesem cu cerneală tipografică „I`m a rocker, I` m a fucker”.

Când m-a întrebat, săracul, ce e aia, i-am spus să nu se preocupe, e de bine, înseamnă „Sunt un rocker și sunt electrician”, ceea ce nu era chiar real și nici nu dădea dovadă de respect și bună-creștere. Dar tata nu s-a supărat când a aflat și nici nu m-a certat. A râs, așa cum ai râs și tu, în hohote, ca o cascadă mică, de munte: „Hahaha! Dănuța, dacă îi făceam eu lui tata așa ceva, mă dădea afară din casă și nu mai voia să audă de mine!” Te distrau prostiile mele, și mă așteptai să-ți mai povestesc ce-am mai „combinat”, prin cartier.

Pe unde ești, Macarie? Mai am atâtea să-ți spun!

Mai È™tii? Am făcut RevoluÈ›ia cu tine de mână, am plâns, ne-am rupt cărÈ›ile de Economie Politică È™i i-am dat foc lui CeauÈ™escu…, am alergat ca nebunele, noaptea, printre gloanÈ›e È™i spaime. ÃŽÈ›i bătea inima de patru ori È™i numai noi două È™tim asta… Am fost È™i în Golania împreună, umăr lângă umăr, până să apară minerii cu moartea după ei. Mi-ai dat tricoul tău, È›i-am dat lacrimile mele. Ai râs cu poftă È™i păreai fericită. Eu aÈ™a te vedeam.

Și sandalele mamei tale, din anii 70? Ți le amintești? Alea cu galben și cu verde, care țipau ca niște trompete, cu toc înalt și gros. Ne-am plimbat pe Calea Victoriei în miezul zilei, Zlota serioasă, cu ochelarii pe nas și sandalele în picioare. Noi, după ea. Am uitat a cui a fost ideea, nu mi-o asum, dar știu că am râs în ziua aia, de-am crezut că-mi crapă splina.

Am dormit împreună, am plâns (mai mult eu, că tu nu plângeai niciodată în public, Macarie!, nu plângeai decât singură, la tine în pătuc…), am mâncat cartofi prăjiÈ›i È™i am făcut planuri. Am fost la concerte rock, dar È™i de muzică clasică. Te-am cocoÈ›at pe acoperiÈ™urile din centru, È™i am băut bere din sufertaÈ™ul tatălui tău, mai È™tii, Macarie? Stelele erau aÈ™a de aproape, iar aerul călduÈ›. Să nu-mi zici c-ai uitat, că nu te cred!

Și apusurile din Costinești cui le lași? Și răsăriturile? Nu le mai vrei? Cu tine eram când mi-am cumpărat, din târg, primii blugi stretch, i-ai purtat și tu, îți veneau așa de bine! Mai ții minte când te-am chemat la magazinul Cristian, să mă ajuți? Când ne furau ăia marfa în fiecare zi și alergam ca disperatele să prindem hoții? În cele din urmă sfârșeam ziua râzând cu gurile până la urechi și cu rezultate diferite la număratul banilor. Aveam 20 de ani. Eu eram furtuna, iar tu o zi de Florii.

„Dacă privim aceeaÈ™i lună nu suntem chiar aÈ™a de departe, una de alta” – aÈ™a îmi scriai în urmă cu câteva zile.

Unde te-ai dus, Macarie? Pe 24 martie e ziua ta…

Dana Fodor Mateescu

11.03.2019

Pentru cei care mă întreabă și nu înțeleg: Florina nu mai este! S-a dus!

A murit la începutul lunii martie 2019, într-un spital din Italia. Avea 48 de ani.

Dumnezeu să te legene, Macarie!