Mama mea mă iubește foarte mult. Ea este jucăușă, mă iartă mereu și vorbește cu mine tot felul de povești.
Dacă ea ar fi plecată o zi, să nu o mai văd, eu aș plânge mult.
Eu o iubesc pe ea și, când am fost rău bolnav cu ochii sau cu burta, sau când m-a mușcat Ionescu de mână, de ureche și de cap, și am fost la spitalul copiilor și m-a cusut o doctoriță simpatică, mama m-a ajutat și m-a liniștit.
Ea scrie niște texte așa frumoase! Am citit câteva din ele și mi-au plăcut. Când o să fiu mai mare, o să le citesc pe toate.
Dacă nu era ea, nici eu nu eram și nici familia.
Greșelile pe care le face ea, probabil sunt acceptate. Dacă nu le-ar face, s-ar schimba viitorul.
Mama mea e mereu optimistă și chiar când îi vine să plângă. Am văzut-o cu lacrimi în ochi, dar râdea.
Cel mai bine mă simt la mama în brațe și când ea îmi zâmbește numai mie, într-un fel anume!
Andrei Cristian Mateescu – 7 ani
condeiblog
Da Andrei, ai dreptate! Este minunată mama ta, cu toate că n-aÈ™ putea să fiu foarte lămurit asupra stării pe care mi-o transmite… Mă face să râd cu lacrimi în ochi.
Dana Fodor Mateescu
Hahahaha! Transmit stări reale. 🙂 Multumesc!